Un nou raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) arată o realitate sumbră pentru stabilitatea globală: numărul personalului implicat în operațiunile de menținere a păcii la nivel mondial a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Analiza, dată publicității pe 25 mai 2026, subliniază că tensiunile geopolitice, presiunile politice și crizele de finanțare amenință viabilitatea inițiativelor multilaterale de pacificare, avertizând asupra unor consecințe grave pentru civili și pentru ordinea internațională.
Un declin alarmant al forțelor de menținere a păcii
Potrivit SIPRI, la 31 decembrie 2025, un total de 78.633 de persoane erau desfășurate în cadrul operațiunilor de pace internaționale. Acest număr reprezintă o scădere dramatică de 49% față de 2016 și cel mai redus nivel înregistrat din anul 2000. Deși declinul a fost constant de-a lungul ultimului deceniu, anul 2025 a marcat cea mai accentuată scădere de la an la an din această perioadă, cu o reducere de 17% a personalului.
Dr. Jaïr van der Lijn, directorul Programului SIPRI pentru Operațiuni de Pace și Managementul Conflictelor, a avertizat că, dacă această tendință continuă, am putea asista la o slăbire dramatică a managementului conflictelor multilaterale și la marginalizarea aproape completă a unor instituții precum Națiunile Unite. Acesta a descris situația ca fiind o „furtună perfectă” de factori financiari, politici și geopolitici.
Raportul indică faptul că un total de 58 de operațiuni multilaterale de pace erau active în 34 de țări sau teritorii din întreaga lume pe parcursul anului 2025, cu trei operațiuni mai puțin decât în 2024. Aproape trei sferturi (73%) din personal erau dislocate în doar cinci misiuni, patru dintre acestea fiind localizate în Africa Subsahariană. Printre alte evoluții notabile, se numără faptul că toate primele 10 țări care au contribuit cu personal militar la operațiunile de pace multilaterale se află în așa-numitul Sud Global.
Tensiuni geopolitice și crize de finanțare: Cauzele profunde
Motivele din spatele acestei scăderi îngrijorătoare sunt multiple și complexe. SIPRI identifică tensiunile geopolitice crescânde ca un factor major, statele mari fiind din ce în ce mai puțin dispuse să coopereze în cadrul unor cadre multilaterale. Această reticență se traduce prin dificultăți în obținerea consensului necesar pentru inițierea sau susținerea misiunilor de pace. Pe lângă aceasta, presiunile politice interne în diverse state contribuie la o reorientare a priorităților și resurselor, diminuând angajamentul față de eforturile internaționale.
Un alt aspect critic este reprezentat de crizele de finanțare. Operațiunile de menținere a păcii sunt costisitoare, iar lipsa fondurilor adecvate le limitează capacitatea de acțiune și eficiența. Într-un context economic global marcat de incertitudini, statele sunt adesea reticente în a aloca bugete substanțiale pentru astfel de misiuni, preferând să-și concentreze resursele pe probleme interne sau pe apărarea națională. Aceste provocări sunt exacerbate de o tendință generală de abandonare a normelor internaționale stabilite, ceea ce face ca eforturile de pacificare să devină și mai dificile.
Implicații pentru securitatea globală și România
Consecințele acestui declin sunt profunde. Dr. van der Lijn a avertizat că rezultatul probabil va fi un număr mai mare de conflicte, cu un impact și mai grav asupra civililor, pe măsură ce statele abandonează normele consacrate de mult timp. O slăbire a capacității de menținere a păcii înseamnă o probabilitate crescută de escaladare a conflictelor regionale și interne, o proliferare a violenței și o creștere a crizelor umanitare. Pentru România, ca stat membru NATO și UE, stabilitatea regională și globală este de o importanță capitală. O lume mai instabilă, cu mai multe conflicte, prezintă riscuri directe și indirecte, de la fluxuri de refugiați la perturbări economice și amenințări la adresa securității energetice.
România a participat în trecut la numeroase misiuni de pace sub egida ONU, NATO sau UE, contribuind la eforturile internaționale de stabilizare. Prin urmare, declinul operațiunilor de pace multilaterale este un semnal de alarmă care ar trebui să impulsioneze o reevaluare a angajamentului colectiv. Consolidarea instituțiilor multilaterale și o investiție reînnoită în diplomație preventivă și în instrumente de gestionare a crizelor sunt esențiale pentru a contracara această tendință periculoasă și pentru a proteja principiile ordinii internaționale bazate pe reguli. Este vital ca liderii mondiali să recunoască urgența situației și să acționeze concertat pentru a revitaliza mecanismele de menținere a păcii, asigurând astfel un viitor mai sigur pentru toți.
