Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința Consiliului de Administrație din 7 aprilie 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Această hotărâre subliniază abordarea prudentă a instituției în fața unui peisaj economic complex, marcat de presiuni inflaționiste persistente, exacerbate de contextul geopolitic, dar și de o dinamică încetinită a activității economice interne. Decizia vine într-un moment în care incertitudinile legate de evoluția prețurilor la energie, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu, complică semnificativ perspectivele economice atât la nivel național, cât și european.
Stabilitatea Ratei de Politică Monetară și Contextul Global
Pe lângă menținerea ratei dobânzii de politică monetară, BNR a decis, de asemenea, ca rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) să rămână la 7,50% pe an, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Această constanță reflectă o strategie duală: pe de o parte, recunoașterea presiunilor disinflaționiste venite dinspre cererea agregată, după o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului în primul trimestru; pe de altă parte, gestionarea efectelor inflaționiste generate de criza din Orientul Mijlociu, care se anticipează că va intensifica inflația în trimestrul al doilea.
Impactul conflictului geopolitic este considerat un factor major, în special prin creșterea semnificativă a prețurilor la țiței și gaze naturale, ceea ce se traduce direct în costuri mai ridicate pentru combustibili. La nivel european, o atitudine similară a fost adoptată de Banca Centrală Europeană (BCE), care, la data de 19 martie 2026, a ales să mențină neschimbate ratele dobânzilor cheie, invocând riscurile provocate de același conflict din Orientul Mijlociu. Această coordonare implicită a politicilor monetare în regiune evidențiază gravitatea situației și necesitatea unei abordări prudente.
Inflația și Perspectivele Economice: O Balanță Delicată
Analizând datele recente, rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, atingând 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. De asemenea, rata anuală a inflației CORE2 ajustate a înregistrat o ușoară scădere în primele două luni, ajungând la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Cu toate acestea, previziunile BNR, anterioare izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, indicau o inflație de 3,9% la sfârșitul anului, după ce efectele de bază se vor diminua în a doua jumătate a anului.
Conform evaluărilor actuale ale BNR, rata anuală a inflației va crește în trimestrul al doilea al acestui an la niveluri mai ridicate decât cele anticipate anterior, în principal din cauza scumpirii carburanților. Acest scenariu este complicat de o combinație de incertitudini interne, legate de continuarea consolidării fiscale, și externe, referitoare la evoluțiile din Orientul Mijlociu. Acestea din urmă au consecințe directe asupra dinamicii economiilor și inflației în Europa și la nivel mondial, influențând percepția de risc față de regiune și, implicit, costurile de finanțare. În acest context, așteptările privind o eventuală reducere a ratei dobânzii de politică monetară sunt temporar puse în așteptare, până la clarificarea situației.
În ceea ce privește activitatea economică, datele și analizele recente indică o ușoară redresare în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent. Însă, aceasta este asociată cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului, pe fondul unor evoluții relativ similare ale componentelor cererii agregate și ale sectoarelor majore. În ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat un declin anual mult mai accentuat, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să scadă rapid, înregistrând o revenire moderată în teritoriu negativ.
Banca Națională a României își reafirmă angajamentul de a asigura și menține stabilitatea prețurilor pe termen mediu, o condiție esențială pentru realizarea unei creșteri economice durabile. Această misiune devine tot mai dificilă într-un mediu economic global volatil, necesitând o monitorizare atentă și o adaptare flexibilă a instrumentelor de politică monetară.
