România se confruntă, pentru a treia zi consecutiv, cu cel mai ridicat preț spot al energiei electrice din Europa, o situație alarmantă care subliniază vulnerabilitățile sistemului energetic național și generează îngrijorări majore pentru mediul de afaceri și consumatori. Prețul mediu zilnic al energiei electrice în Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București a atins aproximativ 137 de euro/MWh pentru livrarea pe 13 mai, în timp ce fluctuațiile intrazilnice au fost extrem de ample, variind de la puțin peste 300 de lei/MWh la prânz la peste 1.500 de lei/MWh în orele de vârf ale serii. Această volatilitate accentuată și nivelul record al prețurilor pun o presiune considerabilă asupra economiei, semnalând o nevoie urgentă de acțiuni strategice.
Factorii din Spatele Vârfurilor de Preț
Principala cauză a acestei situații critice este lipsa acută de capacități de generare disponibile în sistemul energetic românesc. O serie de opriri neplanificate și programate au redus semnificativ producția internă de energie electrică. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, un pilon al stabilității energetice, funcționează la capacitate redusă. Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea duminică dimineață, în timp ce Unitatea 2 fusese oprită anterior. Aceasta înseamnă că România nu va beneficia de aportul energiei nucleare în sistem până la 1 iunie, când Unitatea 2 este programată să fie resincronizată. Absența celor 1.400 MW de capacitate de bază de la Cernavodă se resimte puternic, mai ales în perioadele fără producție solară, forțând sistemul să apeleze la importuri masive.
Pe lângă problema nucleară, alte centrale cheie sunt scoase din funcțiune pentru mentenanță sau ca urmare a unor avarii. Centrala pe gaze în ciclu combinat a OMV Petrom de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, operează la jumătate din putere până la 30 iunie, conform unui program de mentenanță. De asemenea, o capacitate de 186 MW a Electrocentrale București de la CET Vest este oprită până în august, ca urmare a lucrărilor de reparații după un incendiu survenit luna trecută. Unitatea de 188 MW de la centrala Iernut a Romgaz este, de asemenea, oprită pentru reparații, la fel ca și un grup pe cărbune de 300 MW de la Turceni și un grup de 100 MW de la Râul Mare. Aceste opriri simultane ale unor capacități semnificative de producție creează un deficit structural, care împinge prețurile în sus.
Interconectarea piețelor europene de energie, deși benefică în principiu, amplifică efectele acestor deficite. Piața spot din România (PZU) este cuplată cu cele din Ungaria și Bulgaria, permițând energiei să curgă din piețele mai ieftine către cele mai scumpe. Deși România importă masiv din Bulgaria în orele de vârf, existând chiar speculații conform cărora energie solară produsă în România ziua este exportată și stocată în Bulgaria, pentru a fi apoi re-importată seara, acest fenomen indică o ineficiență a capacităților de stocare interne.
Implicații pentru Economie și Consumatori
Prețurile ridicate ale energiei electrice au un impact direct și profund asupra economiei românești. Inflația este alimentată, iar puterea de cumpărare a cetățenilor scade. Companiile se confruntă cu costuri operaționale crescute, ceea ce poate duce la o pierdere a competitivității industriei și chiar la relocarea unor afaceri în țări cu prețuri mai avantajoase la energie. Analize recente au arătat că gospodăriile cu venituri mici și un consum redus au fost cele mai afectate de creșterile de prețuri în semestrul II 2025, ceea ce accentuează vulnerabilitățile sociale și riscul de sărăcie energetică.
Această situație nu este una nouă, ci este consecința lipsei investițiilor în sectorul energetic de-a lungul deceniilor. În ultimii 34 de ani, investițiile majore au fost puține, iar parcul de producție al României s-a înjumătățit. Taxele și tarifele de transport/distribuție, care reprezintă aproximativ jumătate din factura finală, contribuie, de asemenea, la prețul ridicat. Mai mult, liberalizarea pieței, în lipsa unor consumatori pregătiți și a unor mecanisme eficiente de reglementare, a permis speculațiile și o volatilitate crescută a prețurilor.
Perspective și Soluții pe Termen Lung
Pentru a depăși această criză și a asigura stabilitatea energetică pe termen lung, România are nevoie de o strategie coerentă și de investiții masive. Creșterea capacităților interne de producție, în special cele care pot asigura o bandă constantă, precum energia nucleară, și dezvoltarea unor noi centrale pe gaze naturale, cu eficiență ridicată, sunt esențiale. Modernizarea rețelei de transport și distribuție, prin digitalizare și înlocuirea infrastructurii învechite, ar reduce pierderile și ar contribui la stabilizarea costurilor.
De asemenea, este crucială accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie, concomitent cu dezvoltarea capacităților de stocare, cum ar fi bateriile sau acumularile prin pompaj, pentru a gestiona mai bine intermitența producției solare și eoliene. O piață competitivă, bazată pe transparență, eliminarea speculațiilor și o legislație stabilă care să atragă investițiile, reprezintă cheia pentru un viitor energetic sigur și accesibil pentru România.
